Muzica buna si vinul vechi

Ati observat ca de la o anumita varsta, nu mai ascultam muzica cu acelasi entuziasm? Hm.. mi-aduc aminte de vremea cand eram in stare sa ascult 24 de ore The Wall fara sa simt nevoia sa deschid ochii. E drept, imi place la fel de mult si acum Pink Floyd. Insa nu-l mai pun in combina prea des.
De fapt, nu mai pun aproape nimic in combina.
Nu-i vorba ca nu-mi mai place muzica la fel de mult - insa parca nu mai simt imboldul de a sta si asculta un disc, la fel cum o faceam in liceu.
Daca stau putin si ma gandesc, alesul unui disc din stand si pusul pe platan e momentul dificil. Din clipa in care dau play, "the feeling begins" - magia revine cu aceeasi forta.
Asta e motivul pentru care ador vizitele prietenilor cu ureche muzicala. Imi ofera ocazia de a mai da o raita prin raftul cu bunatati, sa mai cautam o muzica veche.

Acelasi lucru se intampla cu programarea. Odata ce ne cresc burtile si nu ne mai regasim in pustii care clampaneau preocupati in tastaturi din pura pasiune, tindem sa privim la un proiect nou cu oarece ... inertie.

De aia trebuie sa se fi inventat pair programmingu'.

Cert e ca nici muzica, nici vinul nu par sa aiba aceeasi savoare de unul singur.
Guess what ?
La fel si cu butonatu'


....

PS: Tocmai am dat un anunt pe Ronua - daca nu-mi gasesc un partener de pair programming - poate macar gasesc un prieten cu care sa mai servesc din cand in cand "Selling England by the pound".